CROCÁNT, -Ă, crocanți, -te, adj. (Despre unele alimente) Care crănțăne când este mestecat; tare și bine prăjit sau copt. – Din fr. croquant.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROCÁNT ~tă (~ți, ~te) (despre alimente) Care crănțănește când este mestecat. /<fr. croquant
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROCÁNT, -Ă adj. (Franțuzism; despre alimente) Care se sfărâmă cu ușurință, făcând zgomot când este zdrobit de dinți. [< fr. croquant].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CROCÁNT, -Ă adj. (despre alimente) care face zgomot când este zdrobit în dinți. (< fr. croquant)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
crocánt adj. m., pl. crocánți; f. sg. crocántă, pl. crocánte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a se da crocant expr. a se lăuda, a se grozăvi.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink