CRIOSCOPÍE s. f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryoscopie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIOSCOPÍE f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe. /<fr. cryoscopie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIOSCOPÍE s.f. Metodă de determinare a greutății moleculare a unei substanțe prin măsurarea coborârii temperaturii de solidificare a acelei substanțe într-un solvent; criometrie. [< fr. cryoscopie, cf. gr. kryos – frig, skopein – examinare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIOSCOPÍE s. f. criometrie. (< fr. cryoscopie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

crioscopíe s. f. (sil. cri-; mf. -sco-), art. crioscopía, g.-d. crioscopíi, art. crioscopíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*crioscopíe f. (vgr. krýos, gheață [!], și -scopie ca´n episcopie). Acea parte a fiziciĭ care studiază legile înghețăriĭ disoluțiunilor saline.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink