CRIOLÍT s. n. Fluorură naturală de sodiu și aluminiu, incoloră, albă sau ușor colorată, sticloasă, folosită în metalurgie și în industria sticlei. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryolithe.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRIOLÍT n. Fluorură naturală de aluminiu și sodiu, folosită în metalurgie și la producerea sticlei. /<fr. cryolithe
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRIOLÍT s.n. Fluorură naturală de sodiu și aluminiu. [Pron. cri-o-, pl. -te. / < fr. cryolithe, cf. gr. kryos – frig, lithos – piatră].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRIOLÍT s. n. fluorură dublă naturală de aluminiu și sodiu. (< fr. cryolithe)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
criolít s. n. (sil. cri-o-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRIOLIT (‹ fr. {i}; {s} crio + gr. lithos „piatră”) s. n. Flourură naturală de aluminiu și sodiu, formată din soluțiile reziduale îmbogățite în flour. Are aspect de mase compacte, culoare albă, uneori roșiatică, luciu sidefos. Utilizat la fabricarea sticlei opalescente, în metalurgia aluminiului etc.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink