CRIBLÚRĂ, cribluri, s. f. Piatră dură, spartă mărunt, folosită la lucrări de asfaltare. – Din fr. criblure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIBLÚRĂ ~i f. Piatră dură fărâmițată mărunt și folosită ca îmbrăcăminte rutieră. /<fr. criblure
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIBLÚRĂ s.f. Piatră dură, sfărâmată mărunt și sortată după dimensiuni standardizate, folosită ca îmbrăcăminte rutieră. [< fr. criblure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRIBLÚRĂ s. f. piatră dură, sfărâmată mărunt, pentru îmbrăcăminte rutieră. (< fr. criblure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

criblúră s. f. (sil. -blu-), g.-d. art. criblúrii; pl. criblúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink