CREPITÁNT, -Ă, crepitanți, -te, adj. (Franțuzism) Care produce zgomote scurte și repetate; care pârâie, care trosnește. – Din fr. crépitant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CREPITÁNT, -Ă adj. Care trosnește, care pârâie. [< fr. crépitant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CREPITÁNT, -Ă adj. care trosnește. (< fr. crépitant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

crepitánt adj. m., pl. crepitánți; f. sg. crepitántă, pl. crepitánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*crepitánt, -ă adj. (lat. crépitans, -ántis). Rar. Care pîrîĭe saŭ plesnește (ca sarea în foc, de ex.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink