cramúră s.n. (reg.) văicăreală, larmă, huiet, crâșcare, hărmălaie, gălăgie.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

crámură (-ri), s. f. – Larmă, zgomot, hărmălaie. Sl. (bg.) kramola (DAR). Pascu, Lat., 257, propunea lat. carmula „revoltă”; puțin probabil.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink