CRÂNCENÍT, -Ă, crânceniți, -te, adj. (Rar) Crâncen. – Crâncen + suf. -it.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRÂNCENÍT adj. v. aprig, aspru, crâncen, crud, crunt, cumplit, încrâncenat, îndârjit, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, sângeros, vajnic, violent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crâncenít adj. m., pl. crânceníți; f. sg. crâncenítă, pl. crânceníte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink