COZERÍE, cozerii, s. f. (Livr.) Convorbire familiară, intimă, ușoară și plăcută. ♦ Expunere simplă, fără pretenție. – Din fr. causerie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COZERÍE ~i f. livr. 1) Conversație familiară, amicală. 2) Expunere simplă a gândurilor. [Art. cozeria; G.-D. cozeriei; Sil. -ri-e] /<fr. causerie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COZERÍE s.f. (Franțuzism) Discuție (ușoară), conversație familiară, fără pretenții. [< fr. causerie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COZERÍE s. f. discuție (ușoară), conversație familiară, fără pretenții. (< fr. causerie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cozeríe s. f., art. cozería, g.-d. art. cozeríei; pl. cozeríi, art. cozeríile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink