cotingán s. m., pl. cotingani
Sursa: DMLR (1981) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

cotî́ng și -gán m. (gep. înrudit cu sued. kotting, baĭetan. Dic. 180 și Altgerm. 40). Trans. Băĭetan. (În GrS. 6, 235: coting, fecĭoraș de vre-o [!] 15-18 anĭ).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink