COTĂRÍT¹, cotărituri, s. n. Faptul de a cotări. – V. cotări.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

COTĂRÍT², cotărituri, s. n. Meseria cotarului. – Cotar + suf. -it.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

COTĂRÍT³, cotărituri, s. n. (Înv.) Dare impusă negustorilor care vindeau marfă cu cotul (II). – Cot + suf. -ărit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

cotărít (meseria cotarului, dare) s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cotărít (măsurare cu cotul) s. n., pl. cotăríturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cotărít n., pl. urĭ. Acțiunea saŭ meseria de a coti butoaĭele. Taxa cotiriĭ unuĭ butoĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COTĂRÍ, cotăresc, vb. IV. Tranz. A măsura cu cotul (II) dimensiunile unui butoi pentru a-i calcula capacitatea. – Cot + suf. -ări.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

cotărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotărésc, imperf. 3 sg. cotăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. cotăreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cotărésc v. tr. (d. cot, cotar). Rar. Cotesc un butoĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

COTĂRÍT, -Ă, cotăriți, -te, adj. v. COTĂRI. – [DEX '98]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink