cosá, cosále, s.f. (reg.) peninsulă nisipoasă, joasă și lungă.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CÓSĂ, cose, s. f. Obiect protector din tablă care se introduce in interiorul unei bucle formate la capătul unui cablu. – Din fr. cose.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CÓSĂ s.f. (Electr.) Garnitură metalică la marginea unui conductor electric; bornă. [< fr. cosse].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CÓSĂ s. f. 1. obiect protector din metal care se introduce în interiorul unei bucle formate la capătul unui cablu. 2. inel metalic fixat la marginea unui conductor electric pentru a stabili contactul; bornă. (< fr. cosse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cósă s. f., g.-d. art. cósei; pl. cóse
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COSA, Juan de la ~ (1460-1510), geograf și navigator spaniol. L-a însoțit pe Columb, ca hidrograf, în a doua expediție. I se atribuie o hartă (datată 1500), păstrată la Muzeul din Madrid, unde America este reprezentată pentru prima oară separat de Asia.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink