7 definiții pentru corturar, corturară   declinări

corturáră s. f., g.-d. art. corturárei; pl. corturáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORTURÁR, -Ă, corturari, -e, s. m. și f. Țigan care locuiește în mod obișnuit în cort; țigan nomad. – Cort + suf. -ar.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CORTURÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Țigan nomad care trăiește în cort. /cort + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORTURÁR s. v. țigan nomad.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

corturár s. m., pl. corturári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

corturár m. (d. cort, corturĭ). Trans. Care umblă cu cortu din loc în loc: Țiganĭ corturarĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

corturar, corturari s. m. țigan nomad, șătrar
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink