CORPORATÍV, -Ă, corporativi, -e, adj. Care ține de corporații, privitor la corporații; pe bază de corporații; corporatist (3). – Din fr. corporatif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CORPORATÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de corporații; propriu corporației. /<fr. corporatif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORPORATÍV, -Ă adj. Referitor la corporații; bazat pe corporații. [< fr. corporatif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CORPORATÍV, -Ă adj. referitor la corporații; bazat pe corporații. (< fr. corporatif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CORPORATÍV adj. v. corporatist.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

corporatív adj. m., pl. corporatívi; f. sg. corporatívă, pl. corporatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink