CORÓLĂ, corole, s. f. Totalitatea petalelor, de obicei frumos colorate, ale unei flori, constituind învelișul floral intern la majoritatea angiospermelor. – Din fr. corolle.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

CORÓLĂ ~e f. Totalitate a petalelor unei flori. /<fr. corolle
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CORÓLĂ s.f. Înveliș interior al florii, format din ansamblul petalelor. [< fr. corolle, cf. lat. corolla – coroniță]
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CORÓLĂ s. f. totalitatea petalelor unei flori. (< fr. corolle, lat. corolla)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

corólă s. f., g.-d. art. corólei; pl. coróle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*corólă f., pl. e (lat. corolla, dim. d. corona, coronă). Bot. Partea cea maĭ frumoasă a floriĭ, formată din petale. Anat. Partea care se vede din dinte, în opoz. cu rădăcina.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink