CORNORÁT, -Ă adj. v. încornorat.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

cornorát și înc-, -ă adj. Cu coarne. Fig. Rar. Fudul. S. m. Dracu, diavolu. O mincĭună încornorată, o mincĭună cu coarne, gogonată. V. cornut.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink