CORINDÓN s. n. Oxid natural de aluminiu, foarte dur, divers colorat, de obicei în nuanțe de albastru și galben, ale cărui varietăți transparente sunt folosite ca pietre prețioase, iar altele, cu aspect de mase granuloase, sunt folosite ca abraziv pentru șlefuire. – Din fr. corindon.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
romac
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CORINDÓN ~oáne n. Mineral foarte dur, transparent sau colorat, folosit ca abraziv, unele din varietățile căruia sunt folosite ca pietre prețioase. /<fr. corindon
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CORINDÓN s.n. Piatră prețioasă formată dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atât de dur ca diamantul; corund. [< fr. corindon].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CORINDÓN s. n. oxid natural de aluminiu, incolor sau divers colorat, aproape tot atât de dur ca diamantul, piatră prețioasă și abraziv. (< fr. corindon)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
corindón s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*corindón n., pl. oane (d. limba Tamulilor [India de sud] korundam). Min. Un oxid de aluminiŭ (Al2 O3), care e o peatră [!] prețioasă a căreĭ duritate vine îndată după diamant. V. ametist, rubin, safir, smaragd, emeri, spat, topaz.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CORINDÓN (‹ fr.) s. n. Oxid natural de aluminiu, format în rocile metamorfice de contact, în segregațiile magmatice de magnetit, găsindu-se frecvent și în aluviuni. Are aspect de mase compacte sau granulare, prezintă cea mai mare duritate după diamant, este transparent și variat colorat: roșu (rubin), galben (topaz oriental), verde (smarald), albastru (safir). Se folosește ca piatră prețioasă, în mecanica de precizie și în ceasornicărie. Varietățile comune opace se utilizează ca abraziv.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink