COREPETITÓR, -OÁRE, corepetitori, -oare s. m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. – Co- + repetitor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COREPETITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Pianist care acompaniază un vocalist sau un instrumentist; repetitor. /co- + repetitor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COREPETITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care are sarcina de a repeta rolurile cu cântăreții de operă și cu corpul de balet, acompaniindu-i la pian. [< lat.sc. correpetitor].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COREPETITÓR, -OÁRE s. m. f. interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliștii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriștii etc., înaintea sau în timpul spectacolului și concertului. (< lat. correpetitor)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COREPETITÓR s. v. repetitor.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
corepetitór s. m., pl. corepetitóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
corepetitoáre s. f. → repetitoare
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
corepetitor, pianist acompaniator care ajută soliștii* – în orele de studiu – la însușirea pieselor de repertoriu. Pe lângă un dezvoltat simț al stilurilor*, c. trebuie să dispună de o mare ușurință în lectura la prima vedere a partiturilor. V. acompaniament.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink