corasán s.m. sg. 1. (înv.) ciment, mortar (din cărămidă pisată și var). 2. (reg.) peliniță.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

corasán (-ne), s. n. – 1. (Înv.) Ciment, mortar. – 2. (Înv.) Plantă (Artemisia judaica). Tc. korasan, de la numele provinciei unde se întrebuința cel mai mult (Cihac, II, 568; Șeineanu, II, 145).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

1) corasán m. (ngr. korasani, d. turc. horasani, un fel de praf vegetal vermifug, d. Corasan. V. corasan 2). Vechĭ. Un fel de peliniță (artemisia judáica) ale căreĭ florĭ se întrebuințează ca vermifug. Sămînță de corasan, florĭ de corasan.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

2) corasán n. (ngr. korasáni, d. turc. horasan, ciment de Corasan, provincie a Persiiĭ, unde se făcea ciment). Vechĭ. Ciment.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink