COPILEȚ, copileți, s. n. Vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului; p. ext. copil2 (1). – Copil2 + suf. -eț.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COPILÉȚ ~i m. Lăstar care crește de la rădăcină sau de la subsuoara frunzei unei plante. /copil + suf. ~eț
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COPILÉȚ s. v. copil.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
copiléț, copiléți, s.m. (reg.) 1. mlădiță, pui, lăstar (de porumb). 2. (la pl.) căpriori alipiți la spatele caselor țărănești.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
copiléț s. m., pl. copiléți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
copiléț m. (d. cópil). Vlăstar, mlădiță, copăcel răsărit din altu. (Se zice maĭ ales despre cuĭburile de păpușoĭ cînd răsar prea mulțĭ la un loc și trebuĭe copilițĭ ca să rămîĭe [!] fire puține, dar puternice).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink