COORDINATÍV, -Ă adj. legătură ~ă = legătură ce apare în combinațiile complexe, realizată prin intermediul unei perechi de electroni provenind numai de la unul dintre atomii participanți la legătură. (< fr. coordinatif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coordinatív adj. m., pl. coordinatívi; f. sg. coordinatívă, pl. coordinatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*coordinatív, -ă adj. (lat. coordinatus cu suf. -iv). Gram. Care servește la coordinare: conjuncțiune coordinativă. V. subord-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink