CONTRIBUÍ, contríbui, vb. IV. Intranz. A-și aduce contribuția (morală sau materială), a participa la o acțiune comună; a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. – Din fr. contribuer, lat. contribuere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CONTRIBUÍ contríbui intranz. A-și aduce contribuția; a lua parte. [Sil. -bu-i] /<lat. contribuere, fr. contribuer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTRIBUÍ vb. IV. intr. A-și da aportul (material sau moral), a participa la o acțiune comună; a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. [Pron. -bu-i, p.i. contríbui, 3,6 -buie. / cf. fr. contribuer, it. contribuire, lat. contribuere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTRIBUÍ vb. intr. a-și aduce contribuția morală sau materială, a participa la o acțiune comună; a ajuta, a înlesni apariția sau dezvoltarea unui lucru. (< fr. contribuer, lat. contribuere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

contribuí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. contríbui, 3 sg. și pl. contríbuie, imperf. 3 sg. contribuiá
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*contríbuĭ, a -í v. intr. (lat. con-tribúere, it. contribuire, fr. contribuer. V. a-, dis- și re-tribuĭ). Plătesc partea mea într´o cheltuĭală, într´o sarcină comună. Ĭaŭ parte la executarea unuĭ lucru: cutremuru a contribuit la ruina țăriĭ, ploaĭa a contribuit la bogăția țăriĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink