CONTORNIÁT, -Ă adj. (Rar) Mărginit, conturat (cu o garnitură etc.). [Pron. -ni-at. / < fr. contorniate].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

contorniát adj. m., pl. contorniáți; f. sg. contorniátă, pl. contorniáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink