8 definiții pentru «continuator»   declinări

CONTINUATÓR, -OÁRE, continuatori, -oare, s. m. și f. Persoană care continuă un lucru, o acțiune etc. începută de altul. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. continuateur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTINUATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care continuă o acțiune începută de altul. [Sil. -nu-a-] /<fr. continuateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTINUATÓR, -OÁRE s.m. și f. Care continuă ceva început de altul. [Cf. fr. continuateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTINUATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care continuă ceva început de altul. (< fr. continuateur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTINUATÓR s. succesor, urmaș, (înv.) următor. (~ lui la catedră.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

continuatór s. m. (sil. -nu-a-), pl. continuatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*continuatór, -oáre adj. Care continuă ceva.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

continuatoáre s. f. (sil. -nu-a-), g.-d. art. continuatoárei; pl. continuatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink