CONSTANTÁN s. n. Aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc. – Din fr. constantan.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSTANTÁN n. Aliaj de cupru și nichel, cu rezistență specifică mare și constantă, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice. /<fr. constantan
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSTANTÁN s.n. Aliaj de cupru și nichel cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. constantan].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSTANTÁN s. n. aliaj de cupru și nichel cu rezistivitate mare și constantă. (< fr. constantan)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

constantán s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink