CONSPECTÁRE, conspectări, s. f. Acțiunea de a conspecta și rezultatul ei. – V. conspecta.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONSPECTÁRE s.f. Acțiunea de a conspecta. [< conspecta].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
conspectáre s. f., g.-d. art. conspectării; pl. conspectări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONSPECTÁ, conspectéz, vb. I. Tranz. A întocmi conspecte (1). – Din conspect. Cf. rus. konspektirovat.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CONSPECTÁ ~éz tranz. (expuneri, lucrări) A reda printr-un conspect. /Din conspect
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONSPECTÁ vb. I. tr. A întocmi un conspect; a rezuma. [<conspect].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONSPECTÁ vb. tr. a întocmi un conspect; a rezuma. (< conspect)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
conspectá vb., ind. prez. 1 sg. conspectéz, 3 sg. și pl. conspecteáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
conspecta, conspectez v. t. a bea.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink