CONFORTÁNT, -Ă, confortanți, -te, adj. (Franțuzism) Întăritor, reconfortant. – Din fr. confortant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

CONFORTÁNT, -Ă adj. (Franțuzism) Întăritor, reconfortant. [< fr. confortant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONFORTÁNT, -Ă adj. reconfortant. (< fr. confortant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

confortánt adj. m., pl. confortánți; f. sg. confortántă, pl. confortánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink