CONFIDENȚIÁL, -Ă, confidențiali, -e, adj. Care se comunică în taină; secret. [Pr.: -ți-al] – Din fr. confidentiel.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
Joseph
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONFIDENȚIÁL1 ~ă (~i, ~e) Care ține de confidență; propriu confidenței. Scrisoare ~ă. Convorbire ~ă. [Sil. -ți-al] /<fr. confidentiel
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONFIDENȚIÁL2 adv. În mod particular; în taină. A ruga ~ pe cineva. A comunica ~ ceva cuiva. [Sil. -ți-al] /<fr. confidentiel
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONFIDENȚIÁL, -Ă adj. Care se poate comunica numai unei anumite persoane; secret. [Pron. -ți-al. / cf. it. confidenziale, fr. confidentiel].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONFIDENȚIÁL, -Ă adj. care se poate comunica în taină; secret. (< fr. confidentiel)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONFIDENȚIÁL adj. 1. v. secret. 2. intim, particular, (înv.) particularnic. (Scrisori ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
confidențiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. confidențiáli; f. sg. confidențiálă, pl. confidențiále
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*confidențiál, -ă adj. (d. confidență; fr. -enciel). Care se spune (se comunică) în taĭnă: scrisoare confidențială. Adv. În mod confidențial.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cod confidențiál sint.s. Cod secret ◊ „Codul confidențial, singurul mijloc utilizat în prezent la identificarea posesorului unei cărți de credit, urmează să fie înlocuit în viitor prin metoda recunoașterii dinamice a semnăturii.” R.l. 12 VI 84 p. 6 (din fr. code confidentiel)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink