CONECTÁ, conectéz, vb. I. Tranz. A uni, a lega, a conexa două sau mai multe conducte electrice. – Din fr. connecter, lat. connectere.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A CONECTÁ ~éz tranz. 1) (conducte electrice) A uni prin conexiune. 2) (abonați ai unei rețele telefonice sau diferite posturi telegrafice) A pune în legătură directă. /<fr. connecter, lat. connectere
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONECTÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a conexa două conductoare electrice. [< lat. connectere, fr. connecter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONECTÁ vb. tr. a lega între ele două sau mai multe conductoare electrice; a lega un aparat, o mașină etc. la circuitul electric. (< fr. connecter, lat. connectere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

A conecta ≠ a deconecta
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conectá vb., ind. prez. 1 sg. conectéz, 3 sg. și pl. conecteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink