condoleánță s. f. (sil. -le-an-), pl. condoleánțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*condoleánță (ea 2 silabe) f., pl. e (fr. condoléance, d. lat. con-, împreună, și fr. doléance, jălanie. V. doleanță). Expresiune de regret la întristarea altuĭa, compătimire. – Rar -énță (după lat. dolentia, durere).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDOLEÁNȚE s. f. pl. Cuvinte prin care se exprimă regretul și participarea la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat. [Pr.: -le-an-] – Din fr. condoléances.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDOLEÁNȚE f. pl. Mărturie verbală de participare la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat. [Sil. -le-an-] /<fr. condoléance
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDOLEÁNȚE s.f.pl. Cuvinte prin care se exprimă participarea la durerea unei persoane asupra căreia a căzut o nenorocire. [Pron. -le-an-, sg. condoleanță. / < fr. condoléances, cf. it. condoglianza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDOLEÁNȚE s. f. pl. cuvinte, formule prin care se exprimă participarea la durerea unei persoane căreia i-a murit cineva apropiat. (< fr. condoléances)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink