CONDENSATÓR, condensatori, s. m. 1. Aparat care servește la lichefierea unei mase de vapori în vederea recuperării lichidului din care au provenit sau a eliminării unor componenți volatili. 2. Sistem de două conductoare separate printr-un mediu izolant sau prin vid, servind la acumularea de electricitate statică. ◊ Condensator variabil = condensator a cărui capacitate poate fi variată prin deplasarea relativă a armăturilor lui. – Din fr. condensateur.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONDENSATÓR ~oáre n. 1) Dispozitiv destinat condensării vaporilor de apă sau de alt lichid prin răcire la o anumită presiune. 2) Dispozitiv folosit pentru a acumula electricitate statică. ~ electric. /<fr. condensateur
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONDENSATÓR s.n. 1. Aparat folosit pentru condensarea unei mase de vapori. 2. Sistem de doi conductori izolați, care servește la înmagazinarea de electricitate statică. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. condensateur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONDENSATÓR s. n. 1. aparat, recipient pentru condensarea unei mase de vapori cu un agent de răcire. 2. sistem de două conductoare, izolate printr-un dielectric, la înmagazinarea de electricitate statică. (< fr. condensateur)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
condensatór s. n., pl. condensatoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*condensatór n., pl. oare (d. condensez). Fiz. Aparat de condensat electricitatea, aburu orĭ alte forțe ale unuĭ motor. Recipient de răcit și de prefăcut în apă aburu uneĭ mașinĭ după ce a lucrat asupra pistonuluĭ. – Barb. condensor (fr. condenseur).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONDENSATÓR (‹ fr. {i}) s. n. 1. (TEHN.) Schimbător de căldură într-o instalație termică, răcit cu aer sau apă, în care fluidul refrigerent, prealabil comprimat, trece din starea de vapori în stare lichidă. 2. C. electric = sistem de două conductoare electrice (armăturile c.) separate printr-un mediu izolant și care se încarcă cu sarcini electrice egale și de semne contrare dacă se aplică o tensiune continuă; se folosește ca acumulator de sarcină electrică sau ca element al circuitelor de curent alternativ, caracteristica sa fiind capacitatea electrică.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink