CONDÉNS, condensuri, s. n. 1. Rezultat al condensării vaporilor. 2. Fenomen de infiltrare a condensului (1) de apă în combinație cu unele specii de ciuperci în pereții locuințelor. – Din condensare (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONDÉNS s. n. 1. apă rezultată prin lichefierea vaporilor pe suprafețe cu temperaturi mai scăzute decât a aerului cu care vin în contact. 2. infiltrare a condensului (1) împreună cu unele specii de ciuperci în pereții locuințelor; igrasie. (< condensare)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
condéns s. n., pl. condénsuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
condéns s.n. (constr.) Procesul prin care se trece din stare de vapori în stare de lichid, igrasie ◊ „Am în față un dosar din care rezultă că la blocul M5 [...] aproape zece familii [...] nu-și pot folosi apartamentele, unele total, altele parțial, din cauza fenomenului de condens.” Fl. 22 VI 78 p. 11. ◊ „Printre produsele nou realizate la Fabrica de producție industrială mică și prestații de servicii din Hunedoara se numără și modilitul. Introdus în mortarele pentru tencuieli, acesta este un antidot al condensului, degradărilor din cauza ploilor etc.” R.l. 13 I 82 p. 1 (der. regr. din condensa; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink