CONCLUZIÚNE s. f. V. concluzie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCLUZIÚNE s.f. v. concluzie.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*concluziúne f. (lat. con-clúsio, -ónis). Acțiunea de a conclude, încheĭere. Învoială definitivă. Consecŭența [!] unuĭ argument. Pl. În procedură, cererĭ ale părților. Cerere a ministeruluĭ public: a lua concluziunĭ. – Și -úzie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink