CONCASÁRE s. f. Acțiunea de a concasa și rezultatul ei. – V. concasa.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
Joseph
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONCASÁRE s.f. Acțiunea de a concasa și rezultatul ei. [< concasa].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
concasáre s. f., g.-d. art. concasării
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONCASÁ, concasez, vb. I. Tranz. A sfărâma un material solid în bucăți mici cu ajutorul concasorului. – Din fr. concasser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
Joseph
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CONCASÁ ~éz tranz. (piatră, cărbuni, minereuri etc.) A sparge în bucăți mici; a fărâmița. /<fr. concasser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONCASÁ vb. I. tr. A sfărâma un material solid, a fărâmița. [< fr. concasser].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONCASÁ vb. tr. a sfărâma un material solid, a fărâmița. (<fr. concasser, lat. conquassare)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de anonim
| Semnalează o greșeală
| Permalink
concasá vb., ind. prez. 1 sg. concaséz, 3 sg. și pl. concaseáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
concasáre s.f. 1966 Acțiunea de a concasa și rezultatele ei v. presortare (din concasa; cf. fr. concassage; D.Min., LTR; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink