CONCASÁ, concasez, vb. I. Tranz. A sfărâma un material solid în bucăți mici cu ajutorul concasorului. – Din fr. concasser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

A CONCASÁ ~éz tranz. (piatră, cărbuni, minereuri etc.) A sparge în bucăți mici; a fărâmița. /<fr. concasser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCASÁ vb. I. tr. A sfărâma un material solid, a fărâmița. [< fr. concasser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCASÁ vb. tr. a sfărâma un material solid, a fărâmița. (<fr. concasser, lat. conquassare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

concasá vb., ind. prez. 1 sg. concaséz, 3 sg. și pl. concaseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink