COMPENSÁȚIE, compensații, s. f. Faptul de a compensa; p. ext. ceea ce servește pentru a compensa ceva. [Var.: compensațiúne s. f.] – Din fr. compensation, lat. compensatio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPENSÁȚIE ~i f. 1) Ceea ce compensează o pierdere. 2) Operație financiară de reglare a vânzărilor și cumpărărilor prin virament reciproc. [Art. compensația; G.-D. compensației; Sil. -ți-e] /<fr. compensation, lat. compensatio
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPENSÁȚIE s.f. Compensare; (p. ext.) ceea ce reprezintă o compensare, se dă sau folosește pentru a compensa; răsplată, despăgubire. [Gen. -iei, var. compensațiune s.f. / cf. fr. compensation, it. compensazione, lat. compensatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPENSÁȚIE s. f. compensare; ceea ce servește pentru a compensa; răsplată, despăgubire. (< fr. compensation, lat. compensatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPENSÁȚIE s. compensare, daune (pl.) v. despăgubire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

compensáție s. f. (sil. -ți-e), art. compensáția (sil. -ți-a), g.-d. art. compensáției; pl. compensáții, art. compensáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*compensațiúne f. (lat. compensátio, -ónis). Acțiunea de a compensa.Despăgubire. Sistemă de compensațiunĭ, sistemă după care suma bunurilor și relelor s´ar împărți egal între toțĭ oameniĭ. – Și -áție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink