COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

A COMANDITÁ ~éz tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMANDITÁ vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMANDITÁ vb. tr. a furniza fonduri în comandită. (
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

comanditá vb., ind. prez. 1 sg. comanditéz, 3 sg. și pl. comanditeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMANDÍTĂ, comandite, s. f. Contract de asociație în care una dintre părți, comanditatul, răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori, pe când cealaltă parte, comanditarul, nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de el. ◊ Societate în comandită = societate alcătuită pe baza unui asemenea contract. – Din fr. commandite.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

COMANDÍTĂ ~e f. (în unele țări) Contract de asociere comercială, în care unii asociați răspund de datoriile societății față de creditorii ei cu întreaga lor avere, iar alții, numai în limitele capitalului investit. /<fr. commandite
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMANDÍTĂ s.f. Contract de asociație comercială, în care unii dintre asociați răspund solidar și cu întreaga lor avere, iar alți asociați răspund numai în limitele capitalului investit. ◊ Societate în comandită = societate bazată pe un astfel de contract. [< fr. commandite].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMANDÍTĂ s. f. 1. societate comercială în care, în temeiul unui contract, unii dintre asociați răspund solidar și cu întreaga lor avere față de creditorii ei, iar alții numai în limitele capitalului social investit. 2. fondurile vărsate de fiecare asociat al unei asemenea societăți. (
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

comandítă s. f., pl. comandíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*comandítă f., pl. e (fr. commandite; it. comándita și accomándita). Com. Societate comercială în care o parte din membri varsă baniĭ necesarĭ fără să ĭa parte la gestiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*comanditéz v. tr. (fr. commanditer). Com. Procur fondurile fără a lua parte la gestiunea eĭ [!] (cum aș face ca acționar).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: .... fără a lua parte la gestiunea comanditei (societății comerciale). - LauraGellner