6 definiții pentru «coluviu»   declinări

COLÚVIU s. n. Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților sub acțiunea gravitației. – Din fr. colluvium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COLÚVIU n. Material rezultat din fărâmițarea rocilor sub acțiunea factorilor externi și sedimentat la baza coastelor abrupte. [Sil. -lu-viu] /<fr. colluvium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COLÚVIU s.n. Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. [Pron. -viu. / < engl. colluvium, cf. fr. colluvion < lat. colluvio – apă murdară].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COLÚVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. (
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

colúviu s. n. [-viu pron. -vĩu], art. colúviul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

coluviu, (engl.= colluvium) dep. de material detritic, de obicei fin, acumulat la baza versanților prin procese gravitaționale, de șiroire sau de spălare. C. poate lua forma unor îngemănări de conuri de dejecție care atenuează înclinarea versantului. V. și deluviu, eluviu, proluviu.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink