COLONÁT s. n. (În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa) Formă de relații sociale caracterizată prin legarea din ce în ce mai strânsă a colonilor¹ de pământul pe care îl lucrau și pentru care plăteau proprietarilor dijmă. – Din lat. colonatus, fr. colonat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

COLONÁT s.n. Stare de colon; formă de organizare socială de la sfârșitul Imperiului Roman, caracterizată prin legarea tot mai strânsă a colonilor de pământul pe care îl munceau și pentru care plăteau dijmă și prestau corvezi. [< lat. colonatus, cf. fr. colonat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COLONÁT s. n. stare de colon¹; formă de organizare socială, spre sfârșitul Imperiului Roman, caracterizat prin legarea tot mai strânsă a colonilor¹ de pământul pe care îl munceau și pentru care plăteau dijmă și prestau corvezi. (<lat. colonatus, fr. colonat)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

colonát s. n., pl. colonáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*colonát m. (it. colonnato, scud spaniol). Direclie [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink