COLNICÉL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic. – Colnic + suf. -el.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

colnicél s. n., pl. colnicéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink