COLMATÁ, colmatez, vb. I. Tranz. A produce o colmatare. – Din fr. colmater.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COLMATÁ vb. I. tr. A astupa porii unui material poros prin introducerea unei materii coloidale în masa lui. [< fr. colmater].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COLMATÁ vb. I. tr., refl. a (se) închide, a (se) obtura. II. tr. 1. a astupa porii, fisurile unui material poros prin introducerea unei substanțe coloidale. 2. (mil.) a restabili un front continuu după o străpungere a inamicului. (<fr. colmater)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

colmatá vb., ind. prez. 1 sg. colmatéz, 3 sg. și pl. colmateáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*colmatéz v. tr. (fr. colmater, d. it. colmata, șosea, înălțătură, d. colmare, a colma). Colmez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink