COLECȚIONÁT, -Ă, colecționați, -te, adj. (Despre o scrie de obiecte de același fel sau de aceeași categorie) Care face parte dintr-o colecție (1). [Pr.: -ți-o-] – V. colecționa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

colecționát adj. m., pl. colecționáți; f. sg. colecționátă, pl. colecționáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COLECȚIONÁ, colecționez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge obiecte de același fel pentru a face o colecție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. collectionner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A COLECȚIONÁ ~éz tranz. (materiale, obiecte) A aduna după anumite principii și cu un anumit scop, formând o colecție; a colecta. /<fr. collectionner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COLECȚIONÁ vb. I. tr. A aduna obiecte de același fel pentru a alcătui o colecție. [Pron. -ți-o-. / < fr. collectionner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COLECȚIONÁ vb. tr. a aduna obiecte pentru a alcătui o colecție. (< fr. collectionner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COLECȚIONÁ vb. v. aduna.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

colecționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. colecționéz, 3 sg. și pl. colecționeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*colecționéz v. tr. (fr. collectionner). Strîng, adun, fac colecțiune de ceva.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink