COLȚULÉȚ, colțulețe, s. n. Colțișor. – Colț + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COLȚULÉȚ s. v. colțișor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

colțuléț s. n., pl. colțuléțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink