COFÍȚĂ, cofițe, s. f. Diminutiv al lui cofă; cofăiel, cofăieș. – Cofă + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de archaeus | Semnalează o greșeală | Permalink

COFÍȚĂ s. donicioară, (reg.) cofăiel, cofăieș. (O ~ cu apă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cofíță s. f., g.-d. art. cofíței; pl. cofíțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cofíță f., pl. e. Cofă mică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink