COCAINOMANÍE s. f. Obișnuință morbidă de a folosi cocaina ca stupefiant; viciul cocainomanului. [Pr.: -ca-i-] – Din fr. cocaïnomanie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COCAINOMANÍE f. Stare patologică rezultată din introducerea excesivă în organism a cocainei. [Sil. -ca-i-no-ma-ni-e] /<fr. cocaïnomanie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COCAINOMANÍE s.f. Folosire abuzivă de cocaină pentru provocarea unor stări de euforie. [Pron. -ca-i-, gen. -iei. / < fr. cocainomanie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COCAINOMANÍE s. f. folosire abuzivă de cocaină. (< fr. cocaïnomanie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cocainomaníe s. f. (sil. -ca-i-), art. cocainomanía, g.-d. cocainomaníi, art. cocainomaníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink