COBEÁLĂ, cobeli, s. f. Faptul de a cobi. – Cobi + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

cobeálă s. f., g.-d. art. cobélii; pl. cobéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink