COAFÉZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de a coafa. – Din fr. coiffeuse.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
hai
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COAFÉZĂ ~e f. Femeie specializată în aranjarea părului în coafură. [G.-D. coafezei; Sil. coa-fe-] /<fr. coiffeuse
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COAFÉZĂ s.f. Femeie care are meseria de coafor. [< fr. coiffeuse].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
COAFÉZĂ s. f. femeie coafor. (< fr. coiffeuse)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
coaféză s. f. (sil. coa-), g.-d. art. coafézei; pl. coaféze
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
coaféză-toalétă s.f. Piesă de mobilier cu rol de toaletă ◊ „Ce vinde bucureșteanul: vitralii secolul XVIII sau: vând coafeză-toaletă stil Ludovic XV de epocă, candelabru mare, lampadar și saltea.” Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din coafeză + toaletă)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink