14 definiții pentru coafa, coafat   conjugări / declinări

COAFÁT1 s. n. Faptul de a (se) coafa.V. coafa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁT2, -Ă, coafați, -te, adj. (Despre oameni) Care are părul pieptănat cu grijă, ondulat; (despre păr) care este pieptănat cu grijă, ondulat. – V. coafa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁT s.n. Coafare. [< coafa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁT s. n. coafare. (< coafa)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁT adj. (rar) frizat, pieptănat. (Păr ~; persoană ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁT s. v. coafare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coafát s. n. (sil. coa-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁ, coafez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pieptăna cu îngrijire, a(-și) aranja, a(-și) ondula părul (la coafor). – Din fr. coiffer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

A COAFÁ ~éz tranz. 1) (părul) A aranja în coafură. 2) (persoane, mai ales, femei) A-i aranja părul în coafură. [Sil. coa-fa] /<fr. coiffer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁ vb. I. tr., refl. A(-și) pieptăna îngrijit părul, a(-și) aranja părul la coafor. [Pron. co-a-. / < coafor, cf. fr. coiffer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁ vb. tr., refl. a(-și) pieptăna îngrijit părul, a(-și) aranja părul la coafor. (< fr. coiffer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COAFÁ vb. (rar) a (se) friza, a (se) pieptăna. (Și-a ~ părul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coafá (coaféz, coafát), vb. – A pieptăna, a aranja părul. Fr. coiffer.Der. coafor, s. m., din fr. coiffeur; coafeză, s. f.; coafură, s. f., din fr. coiffure; coafă, s. f. (cartuș de artilerie), din fr. coiffe.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

coafá vb. (sil. coa-), ind. prez. 1 sg. coaféz, 3 sg. și pl. coafeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink