CLORURÁȚIE, clorurații, s. f. Clorurare. – Din fr. chloruration.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CLORURÁȚIE s.f. Clorurare. [Gen. -iei. / < fr. chloruration].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CLORURÁȚIE s. f. clorurare. (< fr. chloruration)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CLORURÁȚIE s. v. clorurare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink