CLEVETITÓR, -OÁRE, clevetitori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care clevetește. – Cleveti + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de hai | Semnalează o greșeală | Permalink

CLEVETITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care clevetește; calomniator; defăimător; denigrator; detractor; ponegritor; bârfitor. /cleveti + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CLEVETITÓR adj., s. 1. adj., s. v. calomniator. 2. adj. v. calomnios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

clevetitór s. m., adj. m., pl. clevetitóri; f. sg. și pl. clevetitoáre, g.-d. sg. art. clevetitoárei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

clevetitor, -oare, clevetitori, -oare adj. care clevetește
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink