clet, cléte sau cléturi, s.n. (reg.) grajd; sufragerie; cămăruță, cămară.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

clet (-turi), s. n. – Cămară. Sl. klijet (DAR), bg. klĕt. – Der. cleată, s. f. (grămadă). Cuvinte rare, mai ales în Banat și Olt. Este dublet al lui clit, s. n. (grămadă, stivă), folosit în Mold.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink